Jurnal: zilele 34-36

posted in: Ecologizări | 0

Ziua 34 (3 aprilie 2013)

Si aceasta zi debuteaza cu un control al politiei. Doua masini opresc in parcarea din fata noastra si ne legitimeaza. Politistii mai in varsta nu stiu o boaba engleza; unul mai tinerel intelege dar nu se poate exprima. Intr-un final primim actele inapoi, ne strangem mana si plecam mai departe. Masinile de politie intra pe drumurile laturalnice si ies cand in spate, cand in fata noastra. Ne tin companie asa vreo doua ore. Banuim ca aceasta este ruta lor zilnica, asa inspecteaza padurea. De altfel, tot drumul de astazi este numai padure. Dupa 12 km intram in sacii de dormit si atipim jumatate de ora.
 

Spre seara ajungem in Melykut, un sat. Nu au niciun fel de pensiune. Incercam sa ne informam de la trecatori fara prea mare succes. Cu putin noroc intalnim un biciclist cu doua sacose prinse de ghidon care intelege ce cautam si ne conduce cam un kilometru pe niste stradute pana la o pensiune agroturistica. Da doua-trei telefoane si ne tine companie pana apare doamna Moriko, proprietara casei. Ii explica situatia in care suntem, negociaza pentru noi si dupa ce ne instalam ne ghideaza spre ultimul magazin deschis la acea ora tarzie.
 
Fain ungur.
 
Pensiunea este o casa batraneasca cu mobilier vechi si peretii plini cu fotografii de familie.
 

 

Ziua 35 (4 aprilie 2013)

Desi Melykut este o localitate mica, pe o distanta de aproximativ 2 km numaram 78 de biciclete fie in deplasare, fie la rastel. Femei in varsta fac cumparaturi cu bicicleta. Copii sunt dusi la gradinita cu bicicleta. Intelegem importanta pistelor de bicicleta. Intr-o suta de metri trecem pe langa trei magazine cu articole de specialitate. Cumparam si celalalt cauciuc de care aveam nevoie pentru Dromader.
Cum incerc sa ma tratez din mers? Folosesc pe rand Diclofenac, Alle Gel, Fleximobil, gheara dracului, untul pamantului, arnica, galbenele, cataplasme cu argila, miere de albine si suc de varza, cataplasme cu clorura de magneziu. In timpul mersului, la fiecare 2 km stau cu piciorul in sus si imi fac masaj. Pe parcursul unei zile acumulez 3-4 ore de stat cu piciorul in sus. Noaptea schimb cataplasme. Se vad mici progrese, ma astept la o recuperare lenta.

Ziua 36 (5 aprilie 2013)

Pe la ora 10 intram in Baja, o frumoasa localitate pe Dunare. Incep sa vanez bancile din oras. Chiar daca sunt ude ma odihnesc pe ele. Facem un mic parcurs prin centrul orasului si cateva fotografii.

check the website last spring, mr. jpg”>

Ploua si ne pare rau ca nu putem sta mai mult. Studiem o harta a orasului si ne indreptam catre iesire. Cam in 40 de minute trecem podul peste Dunare. Facem doua-trei fotografii in timp ce ploaia se inteteste.

Pe parcursul drumului trebuie sa-mi respect pauzele, asa ca ma asez pe rucsac cu piciorul in sus chiar daca ma ploua. 10–15 km de mers fara pauze la orizontala mi-ar putea aduce o recidiva. In timp ce stau intins pe spate ud leoarca ma incearca o senzatie de fericire amintindu-mi un cuvant al doctorului Corneliu Morosanu: AUTOEDUCATIE. In timpul acesta Ionel rabda. Il privesc. Ii curge apa pe ochleari, pe fata, pe barbie. Toata ziua se scurge la fel. Ne pare rau ca nu au iesit fotografiile cu arborii din lunca Dunarii, un frumos si salbatic parc natural ce se intinde pe o distanta de aproximativ 7-8 km de-a parte si de alta a soselei.


Călin.

——————————————————————————————————-
[]   []   []   []   []
.

Comments are closed.