Jurnal: zilele 11-12

posted in: Ecologizări | 0

Ziua 11 (11 martie 2013)

Incepem ziua cu un tonus ridicat si ne gandim ca am putea parcurge toti cei 47 de kilometri pana la Alesd. Dupa cativa kilometri, insa, incepe un vant puternic din fata. Din cand in cand ne mai si ploua, insa nesemnificativ. Curand ajungem sa urcam serpentinele de la Piatra Craiului.
Pe Calin incepe sa-l deranjeze piciorul drept. Continuam sa mergem, dar facem pauze mai dese. La Dromader impinge mai mult Ionel. Se innopteaza si circulam cu vestele reflectorizante si lanternele frontale. Spatiul de pe marginea soselei este foarte ingust. Cu toate ca suntem vizibili in lumina farurilor, multe masini trec razant pe langa noi. Cele care vin din fata sunt usor de evitat, insa cele care vin din spate si fac depasiri ne sperie de-a dreptul.
Ajungem tarziu la Alesd. Calin schiopateaza. In oras ne asteapta Gabi, gazda noastra, si fratele ei. Ajunsi acasa, Gabi e foarte grijulie cu noi. Mancam, si dupa ce lasam mancarea sa se aseze, Gabi inveleste o punga cu ardei congelati intr-un prosop si i-l aplica pe gamba lui Calin pe post de compresa cu gheata. Apoi deschide usa la congelator:
– Dupa ce se topesc ardeii, inlocuieste-i cu ceva de aici.
Ne uitam in sertare: pui, pulpe, vinete…

Ziua 12 (12 martie 2013)

Dimineata il intalnim si pe Costel, sotul lui Gabi, proaspat intors de la serviciu. Ne conduce pana la sosea, ne imbratisam si pornim spre Oradea.

Pana la Oradea avem de parcurs 38 de kilometri. Traficul ne ingreuneaza in continuare deplasarea. Piciorul lui Calin nu da semne de vindecare, dar incearca sa ignore durerea. Facem pauze dese si din cand in cand stam intinsi pe izopren cu picioarele pe Dromader. Ca si in zilele precedente, marsaluim intreaga zi numarand kilometru cu kilometru.

Ajungem noaptea in Oradea. Ne oprim intr-o benzinarie si discutam la telefon cu Simona Crupaci, gazda noastra din aceasta seara. In timp ce-l asteptam pe Alex sa ne conduca acasa, facem cunostinta cu Attila, un tanar simpatic care ne ofera ceai si cafea.

Ne spune ca in aprilie un prieten de-al lui urmeaza sa plece cu bicicleta prin Europa. E posibil sa ne intalnim la un moment dat.

Simona ne primeste cu zambetul pe buze. Stam la masa cu Alex si mama sa intr-un living superb. Discutam despre prieteni comuni, despre anii de liceu. Ne culcam tarziu, ingrijorati de starea piciorului. Cu toate astea, a doua zi suntem hotarati sa ajungem la Salonta.

——————————————————————————————————-
[detaliile proiectului]   [sponsori]   [sprijina proiectul]   [jurnal]   [Facebook]

You have to bring in those people and break the cycle of poverty
Comments are closed.